24.04.2023
Este inadmisibilă clauza civilă potrivit cu care se hotărăşte obligaţia restituirii la scadenţă a sumei împrumutate sub sancţiunea penalităţilor de întârziere, pe lângă dobânda contractuală convenită sau pe lângă dobânda legală.
De reţinut că, în procesele in Germania şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul este obligat sa încerce soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.
Prin acest articol Germania a instituit o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun comercial, numai în cazul proceselor şi cererilor evaluabile în bani. Prin urmare, normele acestei proceduri speciale au prioritate în aplicarea lor la raporturile de drept comercial, faţă de normele de drept comun, în virtutea regulii specialia generalibus derogant.
Probleme:
Problema care s-a pus în literatura juridică din Germania este caracterul obligatoriu sau facultativ al cererii de conciliere, cristalizându-se în acest sens două opinii. Într-o primă opinie, s-a considerat că cererea de conciliere este obligatorie şi prealabilă introducerii cererii de chemare în judecată, iar sancţiunea nerespectării obligaţiei de a recurge la conciliere este respingerea cererii ca inadmisibilă. Adaptându-se raporturilor comerciale caracterizate prin rapiditatea operaţiunilor, nu în puţine cazuri, instanţele judiciare precum şi avocaţi s-au orientat într-un alt sens, acordând un nou termen pentru îndeplinirea procedurii concilierii, situaţie în care cererea de chemare în judecată nu a mai fost considerată ca fiind prematură. În această accepţiune se consideră că, deşi procedură de încasarea datoriilor în Germania este „obligatorie", întrucât este prevăzută în normele derogatorii cuprinse în procedura specială de soluţionare a litigiilor comerciale, neîndeplinirea ei, înainte de înregistrarea cererii de chemare în judecată, nu are sancţiune şi, în consecinţă, poate fi acoperită în timpul judecăţii, fără ca acţiunea să fie considerată ca prematur introdusă.
Astfel, odată ce se acceptă că instituţia concilierii face parte din procedura specială, derogatorie de la normele de drept comun, atunci simetric trebuie să se accepte şi că dispoziţiile art. 109 nu sunt aplicabile în Germania.
Datorii în Germania
În acest caz părţile în mod anticipat şi convenţional au evaluat întinderea prejudiciului creat prin atitudinea necorespunzătoare a uneia dintre părţi, fixând cuantumul despăgubirii.Este inadmisibilă clauza civilă potrivit cu care se hotărăşte obligaţia restituirii la scadenţă a sumei împrumutate sub sancţiunea penalităţilor de întârziere, pe lângă dobânda contractuală convenită sau pe lângă dobânda legală.
De reţinut că, în procesele in Germania şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul este obligat sa încerce soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.
Prin acest articol Germania a instituit o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun comercial, numai în cazul proceselor şi cererilor evaluabile în bani. Prin urmare, normele acestei proceduri speciale au prioritate în aplicarea lor la raporturile de drept comercial, faţă de normele de drept comun, în virtutea regulii specialia generalibus derogant.
Probleme:Problema care s-a pus în literatura juridică din Germania este caracterul obligatoriu sau facultativ al cererii de conciliere, cristalizându-se în acest sens două opinii. Într-o primă opinie, s-a considerat că cererea de conciliere este obligatorie şi prealabilă introducerii cererii de chemare în judecată, iar sancţiunea nerespectării obligaţiei de a recurge la conciliere este respingerea cererii ca inadmisibilă. Adaptându-se raporturilor comerciale caracterizate prin rapiditatea operaţiunilor, nu în puţine cazuri, instanţele judiciare precum şi avocaţi s-au orientat într-un alt sens, acordând un nou termen pentru îndeplinirea procedurii concilierii, situaţie în care cererea de chemare în judecată nu a mai fost considerată ca fiind prematură. În această accepţiune se consideră că, deşi procedură de încasarea datoriilor în Germania este „obligatorie", întrucât este prevăzută în normele derogatorii cuprinse în procedura specială de soluţionare a litigiilor comerciale, neîndeplinirea ei, înainte de înregistrarea cererii de chemare în judecată, nu are sancţiune şi, în consecinţă, poate fi acoperită în timpul judecăţii, fără ca acţiunea să fie considerată ca prematur introdusă.
Astfel, odată ce se acceptă că instituţia concilierii face parte din procedura specială, derogatorie de la normele de drept comun, atunci simetric trebuie să se accepte şi că dispoziţiile art. 109 nu sunt aplicabile în Germania.